a iarbă
şi a iubiri sintetice
neîncăpătoare pentru coate
o nebuloasă e în curs de a mă (re)naşte
într-o anti-fiinţă
ideea devenirii mă apăsă pe burtă
atemporală
mă încolăcesc în mine ca un cerc
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
fiecare cuvant vine din propria sa copilarie
5 comments:
faină... poate nu le mai "arunci" aşa... sau poate revii puţin asupra lor. mi se par foarte bune!
daca ti se pare poezia asta "foarte buna" ar trebui sa ti se spuna martin Sick :D
poate gândeşti, poate nu... :)
jocurile de cuvinte nu fac diferenţa între inteligenţă şi idioţenie
martin zick, multumesc!
andrei, ti-ai cam pierdut sansele sa te placa tatal Alexandrei.
daca vede cum scrii tu "socri" cre'ca nu te mai place nici pe tine. bashti!
Post a Comment