Sunday, May 1, 2011

foamea a fost întotdeauna prematură pentru om

doar că acum avem 500 de ml de Cola gratis
să decalcifieze
părul de pisică din intestine

n-aş avea nevoie nici de foame
nici de tălpile cu care pot să simt asfaltul
nici de bacşicul gras
la care îmi fug ochii ca de prostituată

n-aş avea nevoie nici de tine

dacă înăuntrul meu s-ar naşte tenii
să se hrănească cu epidermele cărnoase

Thursday, March 3, 2011

peştii mei

îşi rod gingiile
de fiecare dată când
oamenii din tramvai se închină la biserici

Monday, February 28, 2011

Te fuți în carnea mea

- îi spune litera poetului –
de parcă ar fi ultimul cuvânt pe care l-ai scrie

linge-mi carnea până dai de os
și lasă rufele să se-atârne singure pe sârmă
linge-mi limba
şi apoi linge-mi dinții
scrie-mă pe hârtie ca un atom nebun după puls

sunt carnea ta insațiabilă intr-o curvopoezie

Sunday, December 19, 2010

la început

m-am tăvălit prin ou
ca orice șnițel din piele de femeie

mă ustură pe trahee
la fel ca o îmbucătură dintr-o pâine cu solzi
fulguitul ce se asmute în căldare

la început
soarele semăna cu un polonic plin cu supă de pui
iar eu înotam copil
în lada bunicilor plină cu făină

Wednesday, November 3, 2010

sunt sedată iubitule sunt sedată

ca o rădăcină degerată
căreia pământul refuză să îi mai dea metadonă

și nu mai am păr
în locul lui mă lovește răsuflarea unui alt bărbat

și tu îmi spui să pun capacul la oală
să se-năbușe bine genunchii osoși

sunt sedată iubitule și stearpă
precum un uger lăsat de capră bătrână

Iubito,

carnea ta ca aracetul
îmi mânjește mâinile de nori

când șira spinării tale e un șarpe
vânez “bună-dimineața” cu vârful limbii
pe una dintre pleoape

dar ceasul nenorocitul de ceas începe să urle
să îți învinețească pielea
iar tu aduni toți dumnezeii
să îi injuri
că nu e noapte

zilele sunt ca diacriticele

mereu ratezi câte una
mai ales atunci când trebuie să îți aranjezi hainele în șifonier

ți-am spus că vreau să plec
și m-ai lăsat ca un laș
să îmi adun mărunțișurile din tine

să nu uiți să mai intri din când în când și în bucătărie
ți-am trântit-o cu furie scurtă din ușa pe care voiam să întârzii să ies
ai mâncare gătită pe masă
plămânii mei anesteziați